luni, 19 octombrie 2009

Să vă zic, azi e luni

Lunea, toată lumea anunţă că e luni. Deci aşa vă informăm noi, e bine, e şi asta o ştire. Cam cum de Crăciun anunţăm că e Crăciunul şi plus impresii, idem de Paşte, de marţi 13 şi de joi 22. Apoi se susţine o teză conform căreia lunea treburile stau în principiu nasol. Nu că aş fi eu Gicu-contra, însă e absurd. Luni te descurci cel mai bine, după ce te-ai odihnit două zile. Abia eşti cu capul normal. Chiar aş decreta şi miercurea zi de stat degeaba, pentru randamentul de joi şi vineri. Asta pentru cine vrea să muncească, noi, restul, nu avem nevoie de randament. Apoi impresiile generale mai spun că lunea ori e prea cald, ori prea devreme, ori prea ploaie, mai ales toamna. Iarăşi ciudat. Din moment ce ai timp să vorbesti despre asta înseamnă că eşti relaxat, fie acasă (deci lunea, acasă, asta e egal sau puţin mai mic decât un paradis), fie la serviciu, într-un birou oarecum confortabil, din care priveşti cum nu ajunge la tine ploaia. De ce e asta rău? Nu pricep, mie mi-e bine lunea şi marţea. De miercurea nu-mi mai place. Miercurea cam pe la prânz, aşa, mi se termină resursa de inteligenţă pe săptămâna care este. Dacă stai de vorbă cu mine vinerea sau joia, zici că-s aproape cu capul. Sâmbăta şi duminica mă feresc eu să mai stau de vorbă. În restul timpului mă prefac.

Bun, apoi nu ştiu dacă aţi observat cât de repede trece timpul. Mie cel puţin aşa îmi trece, dar asta probabil din cauză că fac numai lucruri plăcute. Când eram mică şi nu voiam să mă duc la şcoală, trecea neserios de încet. V-am mai zis că nu mi-a plăcut să învăţ, obicei care persistă. Puteaţi deduce asta şi singuri din faptul că am blog. Deci astea.

Alt lucru important din viaţa mea în perioada de toamnă e că am terminat cele cinci sezoane din Stargate Altantis. Nu vă fie teamă că o să mă apuc de numărat banii, pentru că am descoperit Stargate Universe. Cu Robert Carlyle şi Lou Diamond Philips care de fapt nu ar juca în serial dacă Anticii nu ar fi inventat pietrele de comunicare. Nişte chestii importante, bă, dar chiar plouă. Şi deci am văzut deja 4 episoade din cele 4 care au apărut. Încă mai sper să fie un serial bun, speranţa moare ultima, dar am înţeles că moare şi ea.

Alte încă două chestii şi vă las: un prieten m-a rugat să pun pe blog linkul lui către eRepublik. I-am zis, măi copile, cine crezi tu că intră să se înscrie ezact de pe blogul meu? În fine, l-am pus şi am promis că mă informez să şi scriu ceva, chestie pe care normal că nu am făcut-o. Dar înţeleg din auzitelea că e un fel de Second Life, cică poţi fi orice de la măturător, la Băsescu. Eu dacă ar fi să aleg, aş vrea să fiu Nemaimâncător de Dulciuri, pot să fiu asta şi în viaţa reală, dar nu sunt exact pentru că ştiu că pot oricând să fiu, mă înţelegeţi. Dacă e să fim realişti, aş vrea să fiu un leneş, iar dacă e să fim absurzi, aş vrea să fiu bucătăreasă. Fiecare cu vrăbiuţele lui. În tot cazul, nu pricep de ce să nu încercăm măcar să fim ceea ce vrem în viaţa reală... Probabil din cauza corupţiei. Dacă nu ar fi corupţia, mi s-ar împlini visul de a fi un om care nu mănâncă dulciuri. Cam aşa. Deci dacă vreţi să fiţi faraoni, extratereştri, sau depanatori, vă rog să vă înregistraţi pe linkul din stânga, cum vă uitaţi la ecran.

Şi ultima pe ziua de azi, luni, este că acum o săptămână a avut loc Întâlnirea Clubului de bloggeri cititori. Da, am fost un intrus din toate punctele de vedere. Nu am povestit încă despre asta ca să las timpul să treacă, să pară aşa, o poveste de demult. Acum că a trecut, tot ce pot spune e că au povestit alţii deja, într-un mod mult mai coerent. Partea plăcută a fost că întâlnirea a avut loc la Librăria Mea, iar gazda, dl. Alexandru Ştirbu, ne-a promis că dacă vom organiza concursuri, ne va pune la dispoziţie cărţi drept premii. (fraza asta am copiat-o întocmai de pe blogul Ralucăi, să fie clar că nu spuneam eu ceva aşa logic). Apoi am constatat că Dumis e mai simpatic decât rămăsesem cu preconcepţiile, că Geocer poate să povestească uneori şi într-un mod plictisitor, iar cât priveşte pe restul, nu că nu vreau să le pun linkuri, dar nu ştiu cum să îi introduc în propoziţie. Până data viitoare, adică vinerea asta, avem temă să citim o carte, recomandată de Oana. Asta e partea neplăcută, că trebuie practic să o citesc.

15 comentarii:

  1. Eh, nu toata lumea poate sa povesteasca la fel de interesant ca tine.
    Oricum, ceea ce tie ti s-a parut plictisitor, altora li s-a parut interesant. Ce sa-i faci, nu suntem toti la fel.

    RăspundețiȘtergere
  2. da nici n-am zis ca altora nu li s-a parut interesant, eu sunt o degraba-plictisita, stiai asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. In curand o sa tip. Cartea e recomandata de Dumis, eu doar i-am spus titlul pentru ca el il uitase. Bine, nu o sa tip :P

    RăspundețiȘtergere
  4. lasa mei, ca nu intelegi, trebuia sa bag link la cat mai multi, cumva. zi ca nu m-am descurcat :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Ioana, esti o modesta! De abia astept sa vad ce (nu) te-a impresionat la "Atac in bilioteca". Eu am ramas pur si simplu impresionata de cartea asta. E un stil pe care il ador!

    RăspundețiȘtergere
  6. Raluca, si eu sunt acuma calare pe ea. Partea neplacuta era ca n-am mai citit demult altceva decat cum se pune tabla cutata pe acoperis, dar vad ca ma descurc :P

    RăspundețiȘtergere
  7. Cei de la erepublik nu merita reclama moka, sunt niste nesimtiti. :)
    Eu am primit ban acum vreo 2 luni pentru un motiv generic - deci nu prea aveam cum sa ma apar, daca nu imi ziceau exact ce am facut. Aveam dreptul la un singur appeal, care mi-a fost respins. :|
    In alta ordine de idei, mi-au facut un bine, ca e prea addictive. Am mai mult timp ptr blogging.

    RăspundețiȘtergere
  8. bloggingul nu-i addictive? :))
    stiu ca de fapt la erepublica fac reclama, dar acest prieten m-a rugat sa-i pun linkul iar eu sunt foarte usor de fraierit. de fapt nu ma intereseaza atat de mult, din moment ce nu ma costa nimic.

    RăspundețiȘtergere
  9. Imi varsam si eu oful.. nu ti-am sugerat sa scoti bannerul. :)
    Bloggingul e addictive, dar mi se pare ceva constructiv. In erepublik stateam ore in sir si faceam specula cu bani virtuali. Ajunsesem la echivalentul a 100 si ceva de euro reali. :))

    RăspundețiȘtergere
  10. pai nici n-am zis ca mi-ai sugerat asta.
    avea julius un text, cum castiga el la bursa cand investea doar imaginativ... deci se pare ca intr-adevar castigi cand nu e vorba de bani reali, nu e doar un text :))

    RăspundețiȘtergere
  11. Chestia cu luni ar fi valabila pt unii in orice zi:).
    Recunosc, pt mine e un pic greoaie ziua de luni,adica, asa, vreo 2 ore pana ma dezmeticesc(dupa weekend s-au sters toate informatiile:),dar apoi functionez; joi, vineri, abia ma tarasc-s-au adunat prea multe informatii,noroc cu weekendul:))

    RăspundețiȘtergere
  12. ”gică-contra” și da, ai față de leneș :-P
    ce condurași interesanți ai! acum am văzut în stânga, cum scriu eu la comentariu, niște balerini simpatici :-D

    RăspundețiȘtergere
  13. eu folosesc vorbele altfel, deci e "gicu" :D
    da, balerini mega simpatici!

    RăspundețiȘtergere
  14. nici ca tine nici ca mine, deci rămâne ”Cigu”
    te-am văzut că ești cu limba mai sucitoasă

    RăspundețiȘtergere
  15. asa sunt, sucitoasa :)) dar daca insisti, putem sa lasam cigă

    RăspundețiȘtergere