joi, 14 octombrie 2010

Chiriasi vs. Proprietari

1. În octombie anul trecut am fost inundata, a plouat pana si in laptop, lasand la o parte ca nu am mai avut nici macar o bluza uscata cu care sa merg la serviciu. Vecinul de sus mi-a dat doua milioane pentru "reparatia" televizoului si a laptopului. Proprietarul nici nu a conceput ca acei bani nu vor fi ai lui. Planul era sa ii dau chiria in avans ca sa poata zugravi grarsoniera, care era complet distrusa. In momentul in care a insistat ca trebuie neaparat sa ii dau si acele doua milioane, altfel sa plec, mi-am facut bagajele (care nu erau putine) si in doua ore am fost plecata.

2. M-am mutat in acelasi cartier, mi se spusese ca doamna proprietara va pleca in Franta in scurt timp. Dupa doua luni inca stateam in gazda, intr-o debandada greu de descris, pe un pat de campanie imprumutat, apartamentul fiind oarecum in "renovare". M-am mutat cu gandul sa il aranjez eu, numai sa fiu lasata in pace, doar ca doamna insista sa il renoveze dumneaei personal, in ritmul propriu, deloc grabit. Dupa doi ani in care statusem relativ linistita, era inceputul perfect al unui viitor an infect. La inceputut lui ianuarie, deoarece nu apareau semne ca se va schimba situatia, mi-am facut iarasi bagajele si m-am mutat cu Dan.

3. Putin mai la vale, un fel de garsoniera dubla, mititica. Incalzirea se facea cu gaze, la soba. Da, am fost tembel de incantata. Proprietarii ne-au aratat cum se aprinde frumos boilerul, ca a mai locuit sora unuia din ei acolo, ca e totul in ordine, la revedere, pa. In seara mutarii am reusit sa inundam toata garsoniera, instalatiile de la baie erau infundate. Pana a venit cineva sa rezolve problema, am carat apa cu farasul in vasul de toaleta. La cateva zile mi s-a facut rau de la boilerul din baie, am zis ca eram eu obosita, i s-a facut apoi rau si lui Dan si unuia din fratii lui care a venit sa ne ajute cu instalatia. Instalatia avea un racord cam de pe la constructia blocului, deja inundasem vecina de jos. Proprietarul era ocupat in fiecare zi si la un moment dat s-a enervat ca de ce il tot deranjam cu toate prostiile astea! Avand in vedere ca nu mai eram in stare sa ma mai mut, am zis hai sa reparam. A trebuit sa scoatem cada, a fost un balamuc, macar am inlocuit. s-a scazut oarecum din chirie. Boilerul emana monoxid de carbon, proprietarii insistau ca ni se pare, nu au vrut sa vina sa vada, asa ca dupa un timp nu am mai putut si am hotarat sa ne mutam. Desi era la jumatatea lunii de chirie, proprietarii s-au enervat groaznic, ca suntem niste nesimtiti, ce am fi facut noi daca ei ne anuntau cu doua zile inainte ca trebuie sa eliberam. Le-am explicat ca mai erau doua saptamani platite, dar nu ne-am inteles cu ei. S-a dovedit ca un sertar era rupt, 500 de mii. Ca un geam nu se inchidea bine! 500 de mii. Sa le platim reparatiile la baie, ca le-am stricat cada! I-am dat dracu, le-am dat banii si le-am spus sa se ocupe mai bine de problemele cu boilerul, ca e grav. De la cei 22 de ani ai ei, "proprietara" m-a privit cu dezgust si mi-a zis "Fetito esti o nesimtita". Pentru ca nu mai vroiam sa locuim in casa lor. 

A doua zi ne-au sunat, mai avem sa le dam 20 de lei, altfel ei vin la mine la serviciu ca ei stiu unde lucrez eu. La doua saptamani a murit o fata acolo. S-a dovedit ca boilerul nu avea autorizatie de functionare si ca emana de trei ori cantitatea maxima admisa de monoxid de carbon. Si ca era electric. Proprietarul ne aratase ca trebuie sa il aprindem cu bricheta. 

4. Ne-am mutat si mai la vale la doi batrani. Un apartament vechi, asa ca pentru o chirie "mica", dupa cum ziceau ei, mobila vechie de prin anii 70. Lasa tata ca venim in vara si schimbam geamuri, zugravim. Bine, bravo, ne mutam. Nu mai conta nimic, eram multumita ca am scapat din ultima aventura. In prima saptamana ne-am trezit ca vine mosul sa doarma de vreo trei ori, ca e apartamentul lui. Pe bune?! Nene, locuiam cu parintii mai bine... In fine, ne-a facut o favoare si nu a mai venit. Inca din primele zile a trebuit sa reparam patul, calarit de cine stie cate generatii de chiriasi nabadaiosi. La un timp a trebuit sa schimbam vasul de toaleta, intelegerea a fost ca se scade din chirie, altfel nu e treaba noastra, desi nu era normal sa stam asa. La vremea chiriei am aflat cu stupefactie ca "au si ei nevoie de bani"! Si ca ne scade doar jumate din pretul vasului. In fine. Nu a contat chiar foarte mult ca nu era niciun geam care sa se inchida, era vara, desi ne gandeam cu groaza ca pe martie paltisem cat o chirie la intretinere si fusese un frig groaznic. La inceputul lui octombrie am hotarat ca nu ar fi rau sa ne mutam, avand in vedere ca nu se intrezarea nicio reparatie din cele promise. Dupa ce le-am spus ca plecam, ne-am trezit cu unul din ei pe neasteptate, noi in chiloti si linistiti, ca a vrut sa vada daca nu cuma plecam si le lasam intretinerea neplatita. Hai madam sa calculam. Tineti minte cele 5 milioane date ca garantie, da? Da. Bun. Dupa calcule amanuntite din partea dumneaei a rezultat ca mai are sa ne dea vreo 5-6 sute de mii. S-a uitat speriata si socata la mine "Si trebuie sa va mai dau ieu bani acuuumaa?" "Nu doamna, hai lasati, ca e greu, balarii, multumim, la revedere". In ziua in care ne-am mutat a venit cu trei ore mai devreme decat ii indicasem. A stat s-a uitat, e bine. Pa, si mult succes.

5. Am cautat asadar apartament cu centrala. Gasim. Sunam. ]Cat?' "150 de euro cu centrala cu masina de spalat domnisoara veniti sa vedeti." 'Se poate negocia?' "Da, pai lasam la 6 milioane, veniti?" 'Venim.' Ne-am dus. "A pai stati. Ca apartamentul cu centrala e 170 de euro, nici nu s-a pus problema. Da mai avem un apartament in care e masina de spalat. Ala e fara centrala, 150 de euro." Ne-am scarpinat in cap si am trecut peste diferenta de 20 de euro. 'Dar aduceti si masina de spalat?' "Da." 'Bine, Atunci hai' "Il luati?" 'Pai da.' "Garantie" 'Pai va aducem.' "Pai acum ca noi il dam, uitati, ne-a sunat deja." 'Bine.' I-am dat. Imi placea, eram chiar entuziastama. 'Sambata e liber apartamentul, da?' "Da." Sambata nu se mutasera inca din el, locuiau acolo cele trei fete ale lor. Si-au carat toate cariocile si mancarea din frigider pe rand. Sa nu intelegeti ca nu vorbisem ca gasim liber apartamentul. Vorbisem la partea "Sambata e liber apartamentul, da? Da." Masina nu era adusa. "Pai sa ne ajute sotul, ca noi nu putem sa o caram siguri." Hai sotu, hai, am adus-o, "e o marca foarte buna, noi nici nu an spalat la ea. E noua." 'Bine.' Au lasat in urma lor cea mai crunta mizerie de pe pamant. In prima seara s-a rupt patul, cand ne-am uitat sub el, era sprijnit in toate colturile ca vai de capul lui. A doua zi masina a invartit ce a invartit cu hopuri apoi s-a blocat. Am ridicat un scaun, i-au picat picioarele, am dat un covor la o parte, gresia lipita cu scoci. Nu mi-a mai venit nici sa plang. 'Doamna, masina dumneata nu merge.' "Aoleu, da ce i-ati facut?"! 'Cum ce i-am facut eu doamna, nu sunt decat de o zi in casa asta.' Ca ea nu a spalat la ea, fostii chiriasi. 'Nu e treaba mea ce au facut fostii chiriasi, noi nu suportam reparatiile.' A ramas socata. 'Bine, dar data viitoare dumneavoastra o platiti" zice ea. A fost randul meu sa raman socata. Intre timp a venit cineva sa o vada. 4 milioane. "Nici nu se pune problema, venim noi si o reparam, stati asa." Au trecut doua saptamani si inca stam asa. Sa ne mai repare inca o data patul ne e rusine sa il chemam pe unchiul lui dan, acum am pus salteaua pe jos. Macar centrala merge.

Astazi ne-au sunat fostii proprietari, batranii, ca ei au mobila deteriorata (da, mobila aceea din anii 70), ca trebuie sa le mai dam 2 milioane. Ca vasul de toaleta nu se pune, ce si-au facut ei nevoile in cel vechi? De ce sa faca ei investitii, ce, au locuit ei acolo? Trebuia sa facem noi, chiriasii. Fara urma de gluma.

Noi suntem genul de oameni mai fraieri, am trait cu impresia ca oamenii trebuie sa dea dovada de incredere intre ei. Stiu, nu comentati fraza asta. Mie cel putin nu mi-ar fi trecut niciodata prin cap ca poti sa dai spre folosinta cuiva un lucru stricat si sa ii spui ca merge. Nu mi-a dat seama ca e o regula sa lasi, ca proprietar, o mobila deteriorata unui chirias si sa ii ceri despagubiri ca nu a reparat-o. sau sa sustii ca el a stricat-o. Noi astia care stam prin chirii suntem intr-adevar vinovati. Dar vorba actualului proprietar: "Ultimu care a stat la noi m-a intrebat ca de ce nu i-am lasat curat in casa. Ha, Ha, prostu dracului, daca era asa destept si vroia curatenie, trebuia sa fie in stare sa isi ia apartamentul lui."

20 de comentarii:

  1. Proprietarele ar trebui copulate metaforic cu toate clantele de la usile chiriasilor, iar proprietarii ar trebui castrați intelectual...

    RăspundețiȘtergere
  2. Dupa cum spunea Nietzsche, în Zarathustra lui, puterea și proprietatea sunt date de către divinitate! Orice împotrivire este o răscoală, cum orice apărare a ei este dată de către dreptul coroanei! Așadar,consideră că orice drept survenit ca urmare a închirierii unui apartament este dat de către proprietari doar pentru că așa a vrut ,,divinitatea'' lor. Nu te mai plange, doar proprietarii au drepturi!

    RăspundețiȘtergere
  3. ioana, cred ca ceva e in neregula cu voi, probabil sunteti prea cuminti.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ioana (si Dan), dupa atatea experiente nefericite, ar trebui sa "va invatati minte" si in momentul in care intrati intr-un apartament cu intentia de a-l inchiria, sa verificati la sange tot ce e pe-acolo. patul sta pe picioarele proprii, sau nu? Vasul de WC e bine intepenit acooo, sau se clatina imediat ce-l atimgi cu un fulg? Ferestrele se deschid cum trebuie, sau trebuie sa tragi de ele pana cand se rup? Si asa mai departe.
    Deci, povata mea de om batran este sa incepeti sa va cautati ceva de inchiriat, nu atunci cand sunteti stransi cu usa ca sa va mutati, ci chiar acum, cata vreme inca puteti sta acolo unde sunteti. Astfel incat sa le puteti da peste nas proprietarilor daca nu e totul in regula si sa nu mai fiti la mana lor, in sensul ca va spun : "Hai, ca daca nu-l luati voi am alti 5 care asteapta la usa!". "Da, ai 5 fraieri care asteapta? Da-li-l lor in halul asta, nu noua!"

    RăspundețiȘtergere
  5. simona, nu suntem cuminti, suntem prosti. oricand se intampla sa se strice lucruri atunci cand sunt folosite, niciodata nu am fugit de undeva ci am plecat doar dupa ce proprietarii au verificat tot. de aceea umblam dupa noi cu aproape o casa, masina de spalat, aspirator, televizor, chiar si suport pentru intins rufele si incercam sa folosim cat mai putin din lucrurile altora, mai ales ca ne e greu sa ne mutam cu atatea si nimic nu ne dorim mai mult decat sa nu ne mai plimbam din casa in casa. dar cu pat nu putem umbla dupa noi, cu mobila si scaune. intotdeauna am reparat peste tot ce am putut, pat, prize, chiar si probleme la frigider, fara sa cerem bani. nu am gasit un singur om care sa nu ne ceara noua bani pentru lucrurile lor care se vedeau clar de la inceput ca sunt deteriorate. din acest motiv nici nu ne-am gandit vreodata si nici nu avem cum sa luam la rand fiecare mobila sa o cautam de zgarieturi. toate au cate ceva, dar se pare ca e o moda, cum prinzi un prostanac, i scuturi de bani. si se pare ca numai asa se poate trai, cu verificari si suspiciuni.

    RăspundețiȘtergere
  6. George, in cateva situatii a trebuit sa ne mutam pe graba, cum am fost eu cu inundatia, sau ca in situatia de pe teilor. aici ne-am bucurat ca e centrala si la prima vedere nu parea scump. am avut incredere ca le functioneaza lucrurile prin casa, mai ales ca locuia o parte din familia lor aici, mi se parea logic ca nu stau in mizerie si cu mobita deteriorata. eu cel putin sunt ca ala, trebuie sa imi dea cineva in cap cu o caramida de 10 ori ca sa imi dau seama ca nu mi se pare si nu e o intamplare.

    RăspundețiȘtergere
  7. si eu ma intreb de ce i-am mai dat unei propietare asa-zisa ultima chirie, din moment ce eu stiam foarte clar ca platisem in avans...dar ea nu si nu.. si cand am plecat la mijlocul lunii a vrut bani pe luna intreaga, chiar daca o anuntasem din timp, chiar daca ea ma voia afara, (dar doar peste vreo luna, cand voia ea,clar, nu?)..intrebarea e, ioana, care dintre proprietarii astia ti-au facut contract? avem vreo obligatie sa platim tot ce vrea fiecare ? si acum ma gandesc, de ce i-am dat chiria aia? doar 50 E, o nimica toata pt unii, pe tmine erau bani..existam eu legal in calitate de chirias?nuuuu. deci prostia a fost a mea pana la urma urmei, asadar iti recomand si tie sa nu dai nimic atata timp cat intelegerea nu e decat verbala...iar la cat ai dat pe chirie, pana acum aveai de-un avans de apartament aproape..same goes for me...damn it

    RăspundețiȘtergere
  8. da, dar in timpul asta nu puteam sa locuim pe strada, iar la mamele noastre unde era cald si bine nu aveam de unde sa castigam bani. nici nu mai stii pentru ce muncesti.
    iar bani le dai cand iti cer ca zici sa fii om. dar n-ai cu cine, bre.

    RăspundețiȘtergere
  9. Eu am (avut) de oferit spre inchiriere apartament da' nu ma regasesc in chestiile alea de aici...
    WTF??

    RăspundețiȘtergere
  10. da, noi avem magnet la cretini, cred. Sunt convinsa ca exista si oameni normali, dar aia se ascund bine.

    RăspundețiȘtergere
  11. 1. ai semnat contracte cu ei? daca nu ai semnat sa fie sanatosi.nu le dai niciun ban.
    2. in viata mea nu am mai auzit pe cineva care sa aiba un asa ghinion la gasitul unui apartament.
    3. data viitoare pana nu verificati pana la ultimul coltisor nu va mutati.
    4. pastrati toate chitantele: daca mosii aia comenteaza la faza cu wc-ul le spuneti clar: eu am platit asta eu il iau. pai ce mama naibii? daca nu ii convine nu e problema ta. tu ai luat un vas de wc nou si pe ei nu i-a interesat. inseamna ca nu o sa ii intereseze daca iti iei wc-ul inapoi.
    5. recomandarea medicului? incearca sa fii mai dura: nu doar proprietarii au un cuvant de spus, ci si chiriasii.

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu zic ca in ultima zi de stat la chiriasi( fara contract) imi dai un tel, vin cu sprayuri, pensule,etc si le fac o opera de arta pe pereti, gratis :))

    RăspundețiȘtergere
  13. cire, nimnei nu vrea contract, nu se punea problema sa le dam bani, ne minunam doar ca ei ne cer sa le mai dam. la faza cu chitantele nu ne ajuta cu nimic, daca omul nu vrea sa iti dea banii nu ai ce sa ii faci.
    roxana, avem deja opere de arta facute de copiii lor, sunt obisnuiti!

    RăspundețiȘtergere
  14. Mă apucă jalea când citesc... Nu te mai lăsa călcată în picioare și amenință-i și tu că-i denunți dacă te mai șicanează sau dacă vor să te dea afară. Asta e! Cu nesimțiții nu funcionează decât metodele astea.

    RăspundețiȘtergere
  15. Imi pare rau sa citesc atatea intamplari nefericite. Totul se intampla din mai ales din cauza lipsei unui contract de inchiriere.
    In lipsa lui proprietarul sau (si) chiriasul sunt liberi sa se comporte cat ii duce capul.
    In toate cazurile voi ati avut mult bun simt si ati gasit niste nenorociti.

    RăspundețiȘtergere
  16. Bah fratilor, da-ti-o naiba de treaba. Legea spune ca este responsabilitatea proprietarilor sa se ocupe de buna functionare a lucrurilor din locuinta. Daca se strica ceva chemi pe cineva sa repare ceri chitata si opresti din chirie. In plus face-ti si voi un contract inregistrat la circa finaciara pe viitor ca sa baneficiati de drepturile chiriasilor prevazute in legea locuintei(sa suporte aceste cheltuieli sa nu va dea afara decat cu preaviz dar cu 3 luni inainte si sunt mai multe). Oameni rai gasesti peste tot fie ei ca sunt proprietari, colegi de servici, sefi etc important este sa stii sa te feresti de ei si sa stii sa-i contracarezi.

    RăspundețiȘtergere
  17. Eu chiar va inteleg, ca bantui si eu prin chirii de vreo doi ani jumate si am intalnit tot felul de ciudatenii, dar de departe campion a fost un nene colonel, proprietar al unei vile de neam prost si a carei mansarda avea doua camere cu baie, fiecare, si bucatarie comuna la subsol... Faptul ca mi-a zis din prima zi ca trebuie sa desfund SATPAMANAL scurgerile de la baie cu diverse prafuri si cleiuri pe care sa le cumpar eu si ca, odata la doua saptamani, sa-i dau 50 de lei unei doamne pensionare care vine sa-mi faca MIE curat in camera... mi-a atras atentia, dar am fost prea incantat de foisorul din curte ca sa mi-o atraga suficient. Oricum, despartirea s-a produs dupa ce am ajuns, spre vara, sa platesc pe utilitati mai aproape cat pe chirie. Avea niste metode de calcul care, pe mine, un economist cu ceva bun simt, m-au lasat masca. Plateam INTEGRAL abonamentul de tv si internet, undeva la 250 de lei pe luna, pe principiu ca daca stateam undeva singur oricum l-as fi platit. De calculul asta se bucurau si cele doua vecine din camera alaturata de la mansarda... Curentul era undeva la 40% in sarcina mea, ca aveam televizor in camera. Si frigider la comun cu fetele, in bucatarie, in conditiile in care eram plecat de acasa cam 4 zile+nopti pe saptamana... Si inca vreo cateva cascadorii d'astea contabile care au dus la o despartire cu urari legate de mosteniti si mostenitori si un ras in hohote din partea mea cand mi-a zis ca trebuie sa-i cumpar detergenti, vopsea lavabila, produse de desfundat si de spalat geamurile si s-o mai platesc o data pe madam care facea curatenie... Deci... dom' colonel a fost EXTREM! Va inteleg pe deplin :)

    RăspundețiȘtergere
  18. si pe noi ne-a informat proprietara garsonierei in care stam acum ca o sa ii zugravim inainte sa plecam. în condiţiile în care în prima lună nu am avut gaz, deci nici apă caldă, nici căldură până la 18 decembrie, iar duzele de la aragaz nu erau potrivite pentru butelie. m-am trezit cu funingine pe toate oalele şi până să îmi dau seama am murdărit pervazul. mi-a strigat o oră la telefon că am dat focul prea tare şi i-am ars duzele de la aragaz şi că o să vedem noi că o sa-i zugrăvim. aşa că acuma de câte ori am chef să arunc cu farfuria de pereţi, nu am nicio reţinere.

    RăspundețiȘtergere
  19. Hahaha!!!! Esteeee! Este un sentiment placut sa sti ca nu esti singur pe lume. :)) Acu'... tre sa recunosc faptul ca actuala propretareasa, care e cam de varsta mea, e o tipa super, careia ii pun banii in cont si ne mai intalnim la cate o cafea, asa, de protocol, sa stam la povesti despre lume si viata... :)

    RăspundețiȘtergere