marți, 1 decembrie 2009

Pe fugă

Stiţi, senzaţiile de fericire sunt scurte şi de cele mai multe ori nu au motiv aparent. Senzaţiile veritabile, nu fericirea fabricată, vreau să zic. Există câte un moment în care te trezeşti, hodoronc-troc, cum ar veni, că iată, vârtejul de lucruri din jurul tău se aşează cum n-ai fi putut bănui şi exact în felul în care trebuie, poate nu neapărat în cel care ţi-ar fi plăcut.
Exact în acelaşi fel există momentele în care ştii că a luat sfârşit o perioadă şi că începe alta, fără ca nimic să poată prevesti asta. Nu sunt treceri marcate de evenimente importane, când ai terminat facultatea, poate când ai pierdut pe cineva, sau când te-ai căsătorit, nu sunt nici măcar momente fericite şi nici neapărt triste. Există pur şi simplu un punct de tranziţie, pe care probabil nu ţi-l vei aminti când te vei gândi peste ani la trecut, ceea ce îl face cu atât mai important, mă gândesc.
Ce importanţă are că eşti în curs de mutare dintr-un loc care nu era al tău, în alt loc care nu este al tău, una dintr-un lung şir, nici măcar nu ştii dacă eşti la jumătatea firului sau cine ştie unde. Iar în mijlocul oamenilor care se foiesc în jurul tău şi a grămezilor de lucruri şi evenimente care nu îşi întrerup cursul, te aşezi pur şi simplu o clipă, te uiţi pe un album de poze cam vechi care ţi-a picat în mână întâmplător şi îţi dai seama ca aici s-a închis o uşă, mai bună, mai rea şi că se deschide alta, mai rea sau mai bună.
Şi zâmbeşti şi o iei de la capăt, uitând. Pare-mi-se că asta-i viaţa.

26 de comentarii:

  1. La mulți ani, tot din fuga mare...dar cu drag și mulțumiri multe!
    Noapte frumoasă

    RăspundețiȘtergere
  2. uite de ce imi placi, ioana! nick cave si ceva cultura!

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani si tie, Andi si multumesc pentru vizita.
    Dan, da, nici nu stiu de la cine am Nick Cave :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Sa fii sanatoasa si sa-ti fie mai bine acolo unde te muti.

    RăspundețiȘtergere
  5. multumesc, mai e mult pana departe.

    RăspundețiȘtergere
  6. jeano e ziua ta, bre? pibărtdei tuiu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Oarecum reconfortant sentiment, acest optimism pe care-l lasa-n urma micul tau text, ca o dara stralucitoare pe marginea zilei.

    RăspundețiȘtergere
  8. multumesc pentru apreciere.
    desi se vrea a fi mai mult o resemnare... un optimism putin resemnat :-)

    RăspundețiȘtergere
  9. Esti sora, cumva, cu asta: "Ramai sanatoasa, cucoana,/ Ca-mi iau geamantanul si plec"? ;)
    (Iar nu-mi intra comentariu decat anonim, da' stii tu cine-s, nu? :) )

    RăspundețiȘtergere
  10. Buoai, a aparut! Mersi, moderarea!

    RăspundețiȘtergere
  11. Cica: "Comentariul dumneavoastra a fost publicat"! Unde, bre, ca nu-l vad?!

    RăspundețiȘtergere
  12. Io-s şeleveceaua, bre, nu mă lua cu "pa". Mi-a fost dor de tine,şi nu reuşesc să intru sub numele real... Uite, mai încerc o dată.
    Şi îmi apare aşa: "Datele dvs. de conectare OpenID nu au putut fi verificate." Vezi ce voiam să zic... Uof!

    RăspundețiȘtergere
  13. buei, stiam ca esti tu dar ma grabeam sa plec si acasa n-am net deocamdata asa ca trea sa-ti zic pa. iar apoi nu da cu open id, dacu nume si adresa url.
    pdm, de unde ai dedus, bre, ca e ziua mea? ieu pur si simplu m-am mutat, desi nu-i chiar atat de simplu.

    RăspundețiȘtergere
  14. nu-i simplu dar e usor. Eu cand am trecut d p y360 pe blogger am copiat manual vreo 130 de posturi plus comentariile. Acuma pe wp transferul a mers aproape automat.
    daca tot te-ai mutat da si tu linkul. wink:wink

    RăspundețiȘtergere
  15. bre, da log off, ceva, eu m-am mutat dintr-o casa in alta. ce inseamna omul contaminat de online :))

    RăspundețiȘtergere
  16. Obisnuiam să cred că trecerile se fac treptat. Apoi mi-am zis că există puncte de inflexiune. Ulterior, am crezut că trecerile sunt determinate, foarte precis, de întâmplări. Acum nu stiu cum să spun, cu mâna pe inimă, că e.

    RăspundețiȘtergere
  17. ete fată icișea:
    Andi spunea...
    La mulți ani, tot din fuga mare...dar cu drag și mulțumiri multe!
    Noapte frumoasă

    RăspundețiȘtergere
  18. fată, esti nebun, mi-a zis la mulţi ani că era 1 decembrie. ieu sunt român, nu extraterestru ca tine.

    RăspundețiȘtergere
  19. Domnule Hera, nu cred ca m-am referit la intreg procesul. Spun nu cred, pentru ca nu m-am gandit foarte mult inainte sa scriu, altfel as fi pierdut senzatia. M-am referit la momentul asemanator aceluia cand o piatra este aruncata si atinge apa. Ca exista intamplarea aruncarii inainte si efectul valurilor dupa, asta este alta parte a povestii. Insa momentul acela al impactului mie mi se pare foarte special pentru ca senzatia provocata de el dispare repede, se uita repede, iar momentul nu este previzibil, nici determinat de ceva anume, nici explicabil, altminteri nu ar mai fi special.
    Dar nu e musai ca au toti astfel de senzatii, poate "mi s-a parut".

    RăspundețiȘtergere
  20. dești arătător băgat în nara stângă+grimasă expresia aia tâmpă+d”hoh! imaginar=eo acum
    da fată eșea ie, ai stângate!

    RăspundețiȘtergere
  21. Buei, tu pana la urma te muti sau nu? Si daca te muti, e o mutare online, sau offline? Ca uite care-i smecheria : daca ai nevoie de unul cu muschi la pachet ca sa-ti mute blogul de pe domeniul asta pe unul personal, te poti baza pe mie. Dar daca vrei sa-ti muti sifonier, recamier, televizor si frigider ... te pot ajuta si in privinta asta, dar nu cu aceeasi eficienta ca in primul caz.

    RăspundețiȘtergere
  22. Este ca v-a încuiat Ioana?! Aşa-i de ambiguă, că nici eu nu m-a prins. Ne-a confuzat total. Da' o mână de ajutor tot i-aş da! :)
    Semnat: slvc!

    RăspundețiȘtergere
  23. Si cand ne povestesti despre ororile noului apartament?

    RăspundețiȘtergere
  24. ema, acum nu mai sunt orori, mai sunt doar chestii care se vor rezolva in timp. deocamdata nu am mai dormit singura, deci nu mi-a mai fost urat si am evitat sa ma mai gandesc la satanisti si alte halea. nu cred ca o sa scriu despre asta, inca nu am prins firul amuzant, iar daca nu e amuzant, nu merita povestit.

    RăspundețiȘtergere
  25. mna ca ai dreptate prea mare....ultimul paragraf imi aminteste de liceu...pffff ce amintiri:x...cand ma uit pe album imi amintesc toate fazele memorabile din liceu si cred ca alea au fost scrise cu litere de aur in mintea tuturor care au si trait prin liceu, nu numai au invatat.

    RăspundețiȘtergere