joi, 15 iulie 2010

Cel mai periculos puşcăriaş

Din ciclul Aventuri cu pisica, azi episodul "Cel mai periculos puşcăriaş"

Pisu Sherkan, nume de cod Pisu Giu, pentru că pisuge lapte non stop.
E cel mai periculos infractor de care am auzit, atât de infractor încât s-a născut în penitenciar, la Rahova.
Uitaţi-vă la el ce faţă are:


Nu vă lăsaţi fraieriţi, aşa sunt toţi infractorii de calibrul lui, aparent nevinovaţi şi gata oricând să-ţi aplice o gheară bine plasată peste nas.

După ce a născut, mama lui şi a celorlalţi fraţi puşcăriaşi s-a gândit să-şi construiască locuinţa într-o maşină de spălat de capacitate ceva mai mare, aşa cum o fi pe la închisori, de. Piţi nesătulă. În timp ce Pisu Giu, care pe atunci nu avea nume, probabil nici măcar un număr, era plecat puţin la plimbare, pentru a face trafic de lăptic (derbedeu la 2 săptămâni), nişte oameni fără ocupaţie s-au gândit să bage o traistă de haine la spălat, ignorând faptul că terenul fusese achiziţionat ulterior de piţipoancă. Adică ăia habar n-aveau că pisica îşi făcuse culcuş acolo, asta am vrut să zic. Tot ce pot să sper e că au folosit un detergent eficient împotriva petelor de sânge.

Cert e că, pe lângă infractor şi derbedeu, pisugiul a căpătat şi faima de orfan, de aici până la cea de evadat nemaifiind decât o problemă de găsire a complicilor. Aşadar, monstrul a racolat un gardian de pe-acolo şi, sub pretextul de pisoi neajutorat, l-a convins pe acesta să îl scoată din puşcărie printr-o metodă care a rămas neelucidată, şi să îl paseze apoi spre ascundere, la nimereală, ca să i se piardă urma. Nimereala şi ironia sorţii au făcut să fie pasat la nişte oameni aşa ca mine şi ca Dan, de unde se vede că tot îl trage o aţă către necazuri. Între timp, bestia a făcut uz de doi ochi mari şi albaştri şi a reuşit să primească de la soţia gardianului numele fals de Sherkan.

În prezent inculpatul se ocupă cu mieunatul prelung şi insistent la ora 5 dimineaţa ca să cerşească atenţie şi lapte, găleţi de lapte pe care nu-l vrea decât din biberon,- când am văzut cât costă am zis că mai bine fac şi un copil dacă tot e să-l cumpăr. Printre preocupările sale se mai numără rosul conştiincios al cablurilor (abia în momentul ăsta îmi explic de ce nu mai funcţionează imprimanta), ascuţirea armelor din dotare pe cuvertura cu fire de mătase, statul în picioarele noastre şi văitatul parşiv când dăm peste el, prelucrându-ne psihic, ca să ne simţim vinovaţi (adică să ne simţim şi noi cumva), cea mai importantă fiind de departe ştampilatul şi compostatul nostru constant ca să se ştie că suntem ai lui şi nu ai altui pisoi.

Notă: Mai pe seară veţi avea posibilitatea să vă daţi cu părerea şi să votaţi dacă pisugiul va supravieţui sau nu şi, dacă da, cam cât, deci staţi pe fază pe net, nu e cazul să ieşiţi afară pe căldura asta.

12 comentarii:

  1. Hahaha, ca mai toti(puscariasii) cu ochi albastri e.. fermecator! (vezi Wenthworth Miller) :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu zic sa-l bagi si pe el in masina de spalat, dar nu uita sa adaugi Lenor, Ariel, Silan, Calgon etc.

    RăspundețiȘtergere
  3. mai bine ii pun un praf de sare si il bagam la cuptor

    RăspundețiȘtergere
  4. el va supravietui atata vreme cat ii asigurati laptele - si stiu c-o veti face. treaba e cum veti supravietui voi, curand va pune stapanire pe perdele si dulapuri, isi va face sezlong in raftul de lenjerie si somnul de frumusete si-l va amenaja pe tastaura. dar te las sa-l descoperi treptat.
    acum fara gluma, n-as fi crezut ca o pisica imi paote oferi atatea saisfactii si ca poate fi inteleapta. asta pana n-am incercat. bafta si... rabdare multa.

    RăspundețiȘtergere
  5. o sa ii inchidem capacul la laptop cu cel mai mare sadism si cel mai larg ranjet :D dam perdelele jos, nu mai purtam... manusi. nu ne face pe noi nici cel mai al naibii pisoias :D fara gluma :P

    RăspundețiȘtergere
  6. Ăsta-i frate de cruce cu Piratul meu. Am impresia ca cei doi şi-au împins deliberat mamele spre sucid -că şi mămiţica Piratului a decedat sub roţile unei maşini- numai ca să fie adoptaţi de stăpâni slabi de înger ca noi. În rest, în afară de faza cu laptele -pe care al nostru a depăşit'o- ne face toate celelate bucurii ca şi al tău.

    RăspundețiȘtergere
  7. eu cred ca daca va face pisu in vreun loc nepermis veti uita de ochisorii aia albastri

    RăspundețiȘtergere
  8. facutul in locul nepermis e ultima grija, chiar s-a invatat sa faca intr-un singur loc pe care si l-a ales singur. pana una alta ne iubeste dureros cu ghetutse fine. a invatat sa sara, dar pentru ca e mic, se agata de orice ii iese in cale, ca de exemplu de pielea mea. cand ii e foame, sare si imi ia in brate piciorul, apoi aluneca in jos cu ghearele, iar cand se joaca, imi trage cate o laba amicala pe unde apuca, sau se urca pe dan si incepe sa sape :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Mno, al meu nu face decat sa-si intinda ghearele pe covorul lui. Nu tu draperii, nu tu maini muscate - decat daca tii tu neaparat - nu tu mieunat prelung... a, da, nu tu nimic. eu uit sa-i dau si mancare, pentru ca am impresia ca nu exista. Crezi ca e mai comod asa? Nu e. Uneori parca ai vrea si tu o pisica si daca tot o ai parca ai si profita de chestia asta.

    RăspundețiȘtergere
  10. Trimite-l la mine sa se inteleaga cu al meu Gogol si cu siguranta va pleca mai educat:)
    Nicio pisica care a stat cu Gogol nu a plecat needucata:) Casa de corectie scrie la mine pe usa:))

    RăspundețiȘtergere
  11. Ochii aia albastri de care face uz domnul nu sunt de ici de colo...

    RăspundețiȘtergere
  12. Oana, decat un pisoi care miroase tot a lapte si te trezeste la ora 5... zau!
    Gogol e tot un pisoi?... Inca nu a venit vremea sa fie "educata" de motanei :D
    Roxana, cica nu ar fi irisul ala, mi-a explicat si mie cineva, dar e clar ca n-am priceput nimic. Are ochii de cuoare cenusiu.

    RăspundețiȘtergere