joi, 4 iunie 2009

Deci întâlneala

      S-a scris că este concurs, că participăm, că am participat, că a fost concurs, că am câştigat, că o să ne întâlnim, că ne-am întâlnit. Am rămas la urmă ca să relatez adevărul adevărat, aşa cum a fost el, fără falsa modestie care îi caracterizează pe ceilalţi:

      Am fost toţi patru mai punctuali decât un ceas elveţian, am servit câte o apă plată şi austeră şi am dezbătut teme lejere precum problematica modernist-pitagoreică a contrastelor originare, fizica particularităţilor elementare cu accent pe clasa feromonilor, sau privind ultimele descoperiri ale ştiintei în materie de psihedelism şi astrologie.

ei trei

      Sau aş putea să spun adevărul:
      Am luat un taxi pentru că nu ştiam să ajung, aşa că am fost acolo prima; mi se spusese să fac la dreapta cum intru şi să merg dreeept înainte. M-am conformat întocmai până am ajuns la capăt, moment în care l-am sunat pe George deoarece eram cam derutată. Mi-a zis să fiu cuminte, vine imediat şi să nu mă dau cu scările rulante că ameţesc; l-am ascultat şi am intrat la jucării, după care m-am dus la librărie şi am căscat ochii la desene animate. G. m-a găsit răsfoind o carte de colorat şi m-a luat de-o haripă ca să-mi arate că locul de întâlnire era imediat lângă. Am dat peste Oana care fuma conştiincioasă, concentrându-se la o cafea fără cofeină. Iulia s-a dovedit mult mai vitează decât mine, pentru că nu i-a fost ruşine să vină singură. Noi, copiii, am băut suculeţ, am facut pozulici, iar Oana ne-a dat cărţuliile cu autografuri.
      Din categoria "fuarte util", am aflat de câte lecţii o să mai am nevoie ca să îndrăznesc să dau de permis şi să conduc şi cam până la după ce vârstă... încolo nu e musai să învăţ să gătesc.
      Iar din categoria "enervează un om pe zi", m-am contrat cu George pe orice subiect a riscat să deschidă, de unde a reieşit că aş avea fulgere în priviri. George, trebuie să te contrazic, e vorba de astigmatism...
      În rest, noroc că premii au fost trei, tot cam câţi am fost şi noi, altfel doar povestea Iuliei ar fi meritat fără îndoială să câştige.

      P.S. Poze la Oana sper să fi ajuns prin bunăvoinţa unor persoane mai atente şi mai sper ca volumele ei să mă scoată din perioada cam lungă în care nu am mai pus mâna pe cărţi decât ca să le şterg de praf.
      P.S.' Însă asta imediat după ce mă voi achita de o mai veche datorie care coincide chiar că întâmplător cu partea a doua a concursului făcut de Mossad.

2 comentarii: